Link Gradina
vineri, 31 decembrie 2010
joi, 30 decembrie 2010
Licitatia internationala de utilaje agricole din Germania
A 11 - a editie a Licitatiei internationale de utilaje agricole din Germania a avut loc pe 11 noiembrie 2010 in Meppen-Versen - in nordvestul Germaniei in statul Niedersachsen. Acesta se tine in Europark - un fel de Romexpo si este organizat de AGRAVIS Technik Center GmbH (Membra a AGRAVIS Raiffeisen AG - firma de leasing de utilaje agricole). Adresa Completa este: Kopenhagener Straße 1, 49716 Meppen-Versen.
Link catre SITE Organizator
Editia a 11-a din anul acest a cuprins de fapt 2 licitatii, prima din acest an a avut loc pe 8 iunie 2010.
Urmatoarea editie va avea loc pe 26 mai 2011 - editia a 12-a Licitatia internationala de utilaje agricole din Germania - Meppen 2011.
De asemenea va avea loc si o licitatie pe data de 22 noiembrie 2011.
Link catre SITE Organizator
Editia a 11-a din anul acest a cuprins de fapt 2 licitatii, prima din acest an a avut loc pe 8 iunie 2010.
Urmatoarea editie va avea loc pe 26 mai 2011 - editia a 12-a Licitatia internationala de utilaje agricole din Germania - Meppen 2011.
De asemenea va avea loc si o licitatie pe data de 22 noiembrie 2011.
luni, 27 decembrie 2010
Site-uri de utilaje second hand! - Ianuarie 2010
Am facut o lista cu utilaje second hand din Germania utile pentru doritorii de tractorase bune si ingrijite din RO. Eu unul vorbesc germana, daca aveti nevoie de ajutor lasati un comment.
Deci lista:
www.markt.de
www.traktorpool.de
www.landwirt.com
www.quoka.de
www.technikboerse.com
Site-uri ale unor firme mai mici la care am vazut oferte bune:
http://www.hohenwarter.com
PS: Lista va fi cu siguranta actualizata pe viitor!
Klaas vinde si jucarii!!!
Pentru micii agricultori:
Pentru mai multe modele va recomand sa vizitati pagina din Germania a firmei Klaas: http://www.claas.com
Online-shop-ullor vinde de la machete de utilaje si pana la trolley-uri!!!
Prezentarea judetului Galati - Potential agricol
1. Prezentare generală a judeţului Galaţi
Judeţul Galaţi, are o suprafaţă de 4.466,3 km2, reprezentând 1,9% din suprafaţa României si se înscrie în aria judeţelor pericarpatice, dunărene, fiind situat relativ aproape de Marea Neagră, la confluenţa a trei mari ape curgătoare - Dunărea, Siret, Prut şi la încrucişarea unor mari drumuri comerciale.
Poziţia geografică a judeţului - proiectată pe fundalul istoriei poporului român - a însumat un complex de factori, cauze şi consecinţe, acest pământ străvechi al Moldovei învecinându-se cu Dobrogea şi Muntenia, pe el interferându-se fapte, oameni, idei, resurse, drumuri comerciale.
Aşezat în sud-estul ţării între 45º25' şi 46º10' latitudine nordică, 27º20' şi 28º10' longitudine estică, se mărgineşte în partea de nord cu judeţul Vaslui şi judeţul Vrancea, spre sud cu judeţul Brăila şi judeţul Tulcea la est cu Republica Moldova şi Ucraina iar la vest cu judeţul Vrancea.
Relieful - prin poziţia sa la exteriorul arcului carpatic, judeţul Galaţi ocupă zona de întrepătrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice est-europeană, sud-europeană şi în parte, central-europeană, ceea ce se reflectă fidel atât în condiţiile climaterice în învelişul vegetal şi de soluri, cât şi în structura geologică a reliefului. Acestea din urmă oferă o privelişte cu înălţimi domolite, cuprinse între 310 m în nord şi 5 -10 m la sud.
Teritoriul judeţului Galaţi în sine prezintă un relief tabular cu o fragmentare mai accentuată în nord şi mai slabă în sud, distingându-se după altitudine, poziţie şi particularităţi de relief, cinci unităţi geomorfologice: Podişul Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia Covurluiului, Lunca Siretului Inferior şi Lunca Prutului de Jos.
Formaţiunile geologice vechi sunt prea puţin importante din punct de vedere al resurselor minerale. Au fost identificate şi se exploatează hidrocarburi - ţiţei şi gaze naturale în zonele Schela - Independenţa, Munteni - Berheci şi Brateş. Formaţiunile geologice tinere şi în special cuaternare, constituite din argile comune, nisipuri, pietrişuri - exploatate la Galaţi, Tecuci, Braniştea şi din albia minoră a râului Prut, au deosebită importanţă pentru industria materialelor de construcţii.
Condiţiile naturale ale teritoriului judeţului Galaţi poartă în peisaj amprenta unor influenţe datorate acelor entităţi geografice europene care se interferează pe pământul României.
Clima - teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului de climă continentală (partea sudică şi centrală însumând mai bine de 90% din suprafaţă, se încadrează în ţinutul de climă de câmpie, iar extremitatea nordică reprezentând 10% din teritoriu, în ţinutul cu climă de dealuri). În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde şi uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar şi de întreruperi frecvente provocate de advecţiile de aer cald şi umed din S şi SV care determină intervale de încălzire şi de topire a stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului şi Dunării introduc în valorile şi regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui topoclimat specific de luncă, mai umed şi mai răcoros vara şi mai umed şi mai puţin rece iarna.
Circulaţia generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvenţa relativ mare a advecţiilor lente de aer temperat-oceanic din V şi NV (mai ales în semestrul cald), frecvenţa de asemenea mare a advecţiilor de aer temperat-continental din NE şi E (mai ales în anotimpul rece), precum şi advecţiile mai puţin frecvente de aer arctic din N şi aer tropical maritim din SV şi S.
Solul, vegetaţia si resursele naturale ale subsolului - în conditiile de climă mentionate, pe un strat alcătuit din loess care ocupă cea mai mare suprafată, ca si din nisip pe valea Bârladului si Siretului, s-a instalat o vegetatie ierboasă tipic de stepă, care apare astăzi numai pe terenurile unde nu se practică agricultura.
Vegetatia, reprezintă rezultatul interactiunii ariilor de influentă este europeană, atlantică, sudică, al elementelor eudemice si al activitătii antropice.
În ansamblu, vegetatia de silvostepă se întâlneste în colinele Tutovei, Covurluiului si câmpia Tecuciului, iar cea de stepă propriu-zisă în câmpia Covuiluiului. Pe valea inferioară a Bârladului apar nuclee de păduri de salcâm, iar pe văile Prutului, Siretului si Dunării predomină vegetatia de luncă.
Cea mai mare parte din podisul Covurluiului, colinele Tutovei si câmpia Tecuciului este acoperită de terenuri agricole si de pajisti puternic modificate, sub raport antropic cu păiusi, jiscă, colilie sau bărboasă.
Câmpia Covurluiului este dominată de terenuri agricole si de pajisti puternic modificate de firuta cu bulb, pelinită, alior, bărboasa. Pe alocuri apar culturi de salcâm, mai ales în aria nisipurilor din câmpia Tecuciului, asociate cu complexe de vegetatie agricolă pe nisipuri.
Fragmentele de păduri ce reprezintă resturile codrilor Bârladului de odinioară, cantonate în aria colinelor Tutovei si a podisului Covurluiului – nordul judetului – sunt formate din păduri de amestec cu specii de stejar si alte foioase, alcătuind sleauri, în complex cu păduri de gorun sau stejar.
Pe valea Bârladului se întâlnesc fragmente de stejar, frasin si ulm.
Culturile de salcâm din câmpia Tecuciului si din alte arii dispersate ale câmpiei Covurluiului reprezintă o importantă bază meliferă în sud-estul României, împreună cu cea din nordul Dobrogei.
Asadar, vegetatia arborescentă este alcătuită din păduri de gorun.
Haina vegetală ce acoperea cândva acest teritoriu a fost treptat modificată de om. Amintim că în secolul al XVIII-lea procentul de împădurire era de aproximativ 50%.
În judetul Galati sunt soluri cernoziomice, cu profil normal sau cernoziomuri degradate, deci cu profil de la moderat până la puternic erodat, soluri coluviale sau aluvionare de pantă si vale precum si regosoluri si psaneorogosoluri.
În partea de sud a Câmpiei Covurluiului se întâlneste cernoziomul carbonatic format în partea cea mai uscată a stepei de pajisti xerofile cu graminee. Vegetatia specifică acestor soluri este pădurea de stejar, tei, frasin si carpen.
Cercetările geologice au scos la iveală unele structuri de hidrocarburi în zona Schela si Slobozia Conache.
Populaţia
Judeţul Galaţi are 2 municipii, 2 oraşe şi 61 comune. Populaţia stabilă a judeţului Galaţi era de 343.902 in mediul urban si de 265.578 locuitori in mediul rural – in total 609.480 locuitori.
Judeţul Galaţi, are o suprafaţă de 4.466,3 km2, reprezentând 1,9% din suprafaţa României si se înscrie în aria judeţelor pericarpatice, dunărene, fiind situat relativ aproape de Marea Neagră, la confluenţa a trei mari ape curgătoare - Dunărea, Siret, Prut şi la încrucişarea unor mari drumuri comerciale.
Poziţia geografică a judeţului - proiectată pe fundalul istoriei poporului român - a însumat un complex de factori, cauze şi consecinţe, acest pământ străvechi al Moldovei învecinându-se cu Dobrogea şi Muntenia, pe el interferându-se fapte, oameni, idei, resurse, drumuri comerciale.
Aşezat în sud-estul ţării între 45º25' şi 46º10' latitudine nordică, 27º20' şi 28º10' longitudine estică, se mărgineşte în partea de nord cu judeţul Vaslui şi judeţul Vrancea, spre sud cu judeţul Brăila şi judeţul Tulcea la est cu Republica Moldova şi Ucraina iar la vest cu judeţul Vrancea.
Relieful - prin poziţia sa la exteriorul arcului carpatic, judeţul Galaţi ocupă zona de întrepătrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice est-europeană, sud-europeană şi în parte, central-europeană, ceea ce se reflectă fidel atât în condiţiile climaterice în învelişul vegetal şi de soluri, cât şi în structura geologică a reliefului. Acestea din urmă oferă o privelişte cu înălţimi domolite, cuprinse între 310 m în nord şi 5 -10 m la sud.
Teritoriul judeţului Galaţi în sine prezintă un relief tabular cu o fragmentare mai accentuată în nord şi mai slabă în sud, distingându-se după altitudine, poziţie şi particularităţi de relief, cinci unităţi geomorfologice: Podişul Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia Covurluiului, Lunca Siretului Inferior şi Lunca Prutului de Jos.
Formaţiunile geologice vechi sunt prea puţin importante din punct de vedere al resurselor minerale. Au fost identificate şi se exploatează hidrocarburi - ţiţei şi gaze naturale în zonele Schela - Independenţa, Munteni - Berheci şi Brateş. Formaţiunile geologice tinere şi în special cuaternare, constituite din argile comune, nisipuri, pietrişuri - exploatate la Galaţi, Tecuci, Braniştea şi din albia minoră a râului Prut, au deosebită importanţă pentru industria materialelor de construcţii.
Condiţiile naturale ale teritoriului judeţului Galaţi poartă în peisaj amprenta unor influenţe datorate acelor entităţi geografice europene care se interferează pe pământul României.
Clima - teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului de climă continentală (partea sudică şi centrală însumând mai bine de 90% din suprafaţă, se încadrează în ţinutul de climă de câmpie, iar extremitatea nordică reprezentând 10% din teritoriu, în ţinutul cu climă de dealuri). În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde şi uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar şi de întreruperi frecvente provocate de advecţiile de aer cald şi umed din S şi SV care determină intervale de încălzire şi de topire a stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului şi Dunării introduc în valorile şi regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui topoclimat specific de luncă, mai umed şi mai răcoros vara şi mai umed şi mai puţin rece iarna.
Circulaţia generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvenţa relativ mare a advecţiilor lente de aer temperat-oceanic din V şi NV (mai ales în semestrul cald), frecvenţa de asemenea mare a advecţiilor de aer temperat-continental din NE şi E (mai ales în anotimpul rece), precum şi advecţiile mai puţin frecvente de aer arctic din N şi aer tropical maritim din SV şi S.
Solul, vegetaţia si resursele naturale ale subsolului - în conditiile de climă mentionate, pe un strat alcătuit din loess care ocupă cea mai mare suprafată, ca si din nisip pe valea Bârladului si Siretului, s-a instalat o vegetatie ierboasă tipic de stepă, care apare astăzi numai pe terenurile unde nu se practică agricultura.
Vegetatia, reprezintă rezultatul interactiunii ariilor de influentă este europeană, atlantică, sudică, al elementelor eudemice si al activitătii antropice.
În ansamblu, vegetatia de silvostepă se întâlneste în colinele Tutovei, Covurluiului si câmpia Tecuciului, iar cea de stepă propriu-zisă în câmpia Covuiluiului. Pe valea inferioară a Bârladului apar nuclee de păduri de salcâm, iar pe văile Prutului, Siretului si Dunării predomină vegetatia de luncă.
Cea mai mare parte din podisul Covurluiului, colinele Tutovei si câmpia Tecuciului este acoperită de terenuri agricole si de pajisti puternic modificate, sub raport antropic cu păiusi, jiscă, colilie sau bărboasă.
Câmpia Covurluiului este dominată de terenuri agricole si de pajisti puternic modificate de firuta cu bulb, pelinită, alior, bărboasa. Pe alocuri apar culturi de salcâm, mai ales în aria nisipurilor din câmpia Tecuciului, asociate cu complexe de vegetatie agricolă pe nisipuri.
Fragmentele de păduri ce reprezintă resturile codrilor Bârladului de odinioară, cantonate în aria colinelor Tutovei si a podisului Covurluiului – nordul judetului – sunt formate din păduri de amestec cu specii de stejar si alte foioase, alcătuind sleauri, în complex cu păduri de gorun sau stejar.
Pe valea Bârladului se întâlnesc fragmente de stejar, frasin si ulm.
Culturile de salcâm din câmpia Tecuciului si din alte arii dispersate ale câmpiei Covurluiului reprezintă o importantă bază meliferă în sud-estul României, împreună cu cea din nordul Dobrogei.
Asadar, vegetatia arborescentă este alcătuită din păduri de gorun.
Haina vegetală ce acoperea cândva acest teritoriu a fost treptat modificată de om. Amintim că în secolul al XVIII-lea procentul de împădurire era de aproximativ 50%.
În judetul Galati sunt soluri cernoziomice, cu profil normal sau cernoziomuri degradate, deci cu profil de la moderat până la puternic erodat, soluri coluviale sau aluvionare de pantă si vale precum si regosoluri si psaneorogosoluri.
În partea de sud a Câmpiei Covurluiului se întâlneste cernoziomul carbonatic format în partea cea mai uscată a stepei de pajisti xerofile cu graminee. Vegetatia specifică acestor soluri este pădurea de stejar, tei, frasin si carpen.
Cercetările geologice au scos la iveală unele structuri de hidrocarburi în zona Schela si Slobozia Conache.
Populaţia
Judeţul Galaţi are 2 municipii, 2 oraşe şi 61 comune. Populaţia stabilă a judeţului Galaţi era de 343.902 in mediul urban si de 265.578 locuitori in mediul rural – in total 609.480 locuitori.
Formula de calcul a productiei de biomasa
Formula de calcul a productiei de biomasa agricola:
Pb =∑PP V/ CT
Pb –productia de biomasa
PP V – precipitatiile anuale in perioada devegetatie
CT –coeficientul de transpiratie
Pbgrau =( ∑PP V/ CT )*10000
=358,2 / 482 * 10000
=0,7432* 10000
=7.432 kg/ ha
Pbporumb =( ∑PP V/ CT )*10000
=225,5 / 367
=0,6144* 100
=6.144 kg/ ha
Pbsecara=( ∑PP V/ CT )*10000
=350,6 / 325
=1,0788*10000
=10.788 kg/ ha
Pborz=( ∑PP V/ CT )*10000
=320,2 / 534
=0,5996* 10000
=5.996 kg/ ha
Calcule realizate pentru o ferma din Galati:
Cultura // CT mediu // ∑PP V Medii
Grau // 482 // 358,2 ml/mp
Porumb // 367 // 225,5 ml/mp
Secara // 325 // 350,6 ml/mp
Orz // 534 // 320,2 ml/mp
Pb =∑PP V/ CT
Pb –productia de biomasa
PP V – precipitatiile anuale in perioada devegetatie
CT –coeficientul de transpiratie
Pbgrau =( ∑PP V/ CT )*10000
=358,2 / 482 * 10000
=0,7432* 10000
=7.432 kg/ ha
Pbporumb =( ∑PP V/ CT )*10000
=225,5 / 367
=0,6144* 100
=6.144 kg/ ha
Pbsecara=( ∑PP V/ CT )*10000
=350,6 / 325
=1,0788*10000
=10.788 kg/ ha
Pborz=( ∑PP V/ CT )*10000
=320,2 / 534
=0,5996* 10000
=5.996 kg/ ha
Calcule realizate pentru o ferma din Galati:
Cultura // CT mediu // ∑PP V Medii
Grau // 482 // 358,2 ml/mp
Porumb // 367 // 225,5 ml/mp
Secara // 325 // 350,6 ml/mp
Orz // 534 // 320,2 ml/mp
Noul program Rabla 2011 pentru agricultura
Ministrul mediului si padurii Laszlo Borbely a descris modul nou de derulare al programului rabla aplicabil in agricultura in 2011 si se pare ca motivul pentru care s-a luat decizie de a modifica programul este diferenta din acest moment dintre pretul unui bon valoric de 17.000 lei pentru tractoarele vechi si pretul unui tractor nou care este prea mare care a dus la rezultate foarte slabe in anul 2010.
"Anunt in premiera ca probabil anul viitor vom modifica un pic programul Rabla pentru tractoare, pentru ca ne-am dat seama ca ar fi mai multi si acolo (n.red.: care ar accesa acest program) daca ar putea cupla doua-trei tichete valorice.
Incepand de anul viitor - stiti ca acum se da un tichet valoric de 17.000 lei si probabil ca diferenta este foarte mare intre pretul unui tractor si acest tichet valoric - vrem sa dam posibilitatea celor care vor sa cumpere tractoare noi sa poate valorifica doua-trei tichete, la fel cum este programul Rabla pentru masini. Este in interesul nostru sa scapam si de tractoarele vechi, nu numai de masinile vechi'', a declarat ministrul Borbely.
vineri, 24 decembrie 2010
Cultura Coacazelor - Ep1: De ce coacaze?
Coacazele(Ribes) sunt fructele copilariei mele. Bunica avea in gradina mai multe tufe de coacaz negru, coacaz rosu si chiar o tufa de coacaz alb. Dulceata de coacaze este fantastica si cea facuta in casa nu se compara cu ce gasim acum in comert. Coacazele au fost pentru comunitatea germana din Transilvania (Siebenbuergen) fructul preferat pentru prepararea prajiturilor si delicateselor de vara alaturi de rubarba si visine.
Mai mult cateva din soiurile care se gaseau in curtile sasesti au fost aduse de colonizatori din nordul Germaniei iar rubarba din Flandra. Continutul ridicat in vitamina C si in antioxidanti au facut din coacaze un fruct "premium" pe piata din vestul europei. Desi fructele proaspetesunt destul de scumpe, ele sunt la mare cautare in tarile nordice, germania, austria si franta. Sucurile naturale si dulceata sunt un alt produs obtinut din aceste fantastice fructe. Nu o sa va mai plictisesc cu efectele benefice ale fructelor consumate proaspete ci o sa inchei prin a va recomanda sa plantati doar 2 arbusti de coacaze in gradina voastra si sa va bucurati de aspectul placut pe careil vor da acestea gradinii si de ce nu dupa 2 ani chiar sa va bucurati de micile lor perle rosii, negre sau galbui.
Cultura Coacazelor - Ep2: Alegerea Soiului de Coacaze
Alegerea soiului cultivat este decisiva pentru viitoarea cultura / gradina de arbusti.
Va sfatuiesc sa va orientati spre soiuri cat mai noi, chiar daca sunt soiuri straine, poate chiar necultivate in Romania. Lipsa cercetarii de la noi a dus la continuarea folosirii unor soiuri cum sunt margaritar (alb) , rosu timpuriu (ribes rubrum -rosii) sau negre mari (evident negre).
De asemenea la institutele de cercetare pomicola de la noi de exemplu la icdp baneasa (www.statiuneabaneasa.ro) veti gasi si cateva soiuri straine, dar "modele vechi". Pentru o gradina de familie indiferent de locul unde este localizata in Romania coacazele pot creste si rodi indiferent de soi, factorii decizivi sunt solul, temperatura si precipitatiile.
Recomandarea mea ar fi deci sa incercati sa plantati in gradina soiuri mai noi, rezistentela diversele boli cum ar fi:
Soiuri Coacaze rosii: Rolan, Roodneus, Red Poll, Rovada.
Soiuri Coacaze albe: Blanka
Soiuri Coacaze negre: Ben Alder, Ben Hope sau Titania.
De asemenea e important pentru motivatia de gradinar sa utilizati plante de cel putin 2 ani(cu 4-7 ramuri) in locul clasicilor butasi de 2 ramuri (1 an).
Un soi mediu-bun exemplu: Jonkheer Van Tets ar trebui sa aiba urmatoarele preturi:
Butas 1 an (1-2 ramuri) cca 7-10 RON cu TVA
Poza -Butas 1 an
Butas 2 ani (4-7 ramuri) cca 15-30 RON cu TVA - acesta va rodi in anul urmator plantarii (coacazele se planteaza toamna - plantarea va fi prezentata intr-un episod ulterior)
Poze -Butasi 2 ani
Butasi se gasesc la institutele de cercetare de la bucuresti, pietroasele, pitesti, cluj-napoca... De asemenea exista deja destule firme online + firmele care vand plante pentru gradina care au o oferta variata de butasi de coacaze.
Ganditi-va deci bine ce coacaze va doriti inainte de a cumpara o radacina cu 2 ramuri de la un supermarket de amenajari sau cash and carry ;)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
