1. Prezentare generală a judeţului Galaţi
Judeţul Galaţi, are o suprafaţă de 4.466,3 km2, reprezentând 1,9% din suprafaţa României si se înscrie în aria judeţelor pericarpatice, dunărene, fiind situat relativ aproape de Marea Neagră, la confluenţa a trei mari ape curgătoare - Dunărea, Siret, Prut şi la încrucişarea unor mari drumuri comerciale.
Poziţia geografică a judeţului - proiectată pe fundalul istoriei poporului român - a însumat un complex de factori, cauze şi consecinţe, acest pământ străvechi al Moldovei învecinându-se cu Dobrogea şi Muntenia, pe el interferându-se fapte, oameni, idei, resurse, drumuri comerciale.
Aşezat în sud-estul ţării între 45º25' şi 46º10' latitudine nordică, 27º20' şi 28º10' longitudine estică, se mărgineşte în partea de nord cu judeţul Vaslui şi judeţul Vrancea, spre sud cu judeţul Brăila şi judeţul Tulcea la est cu Republica Moldova şi Ucraina iar la vest cu judeţul Vrancea.
Relieful - prin poziţia sa la exteriorul arcului carpatic, judeţul Galaţi ocupă zona de întrepătrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice est-europeană, sud-europeană şi în parte, central-europeană, ceea ce se reflectă fidel atât în condiţiile climaterice în învelişul vegetal şi de soluri, cât şi în structura geologică a reliefului. Acestea din urmă oferă o privelişte cu înălţimi domolite, cuprinse între 310 m în nord şi 5 -10 m la sud.
Teritoriul judeţului Galaţi în sine prezintă un relief tabular cu o fragmentare mai accentuată în nord şi mai slabă în sud, distingându-se după altitudine, poziţie şi particularităţi de relief, cinci unităţi geomorfologice: Podişul Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia Covurluiului, Lunca Siretului Inferior şi Lunca Prutului de Jos.
Formaţiunile geologice vechi sunt prea puţin importante din punct de vedere al resurselor minerale. Au fost identificate şi se exploatează hidrocarburi - ţiţei şi gaze naturale în zonele Schela - Independenţa, Munteni - Berheci şi Brateş. Formaţiunile geologice tinere şi în special cuaternare, constituite din argile comune, nisipuri, pietrişuri - exploatate la Galaţi, Tecuci, Braniştea şi din albia minoră a râului Prut, au deosebită importanţă pentru industria materialelor de construcţii.
Condiţiile naturale ale teritoriului judeţului Galaţi poartă în peisaj amprenta unor influenţe datorate acelor entităţi geografice europene care se interferează pe pământul României.
Clima - teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului de climă continentală (partea sudică şi centrală însumând mai bine de 90% din suprafaţă, se încadrează în ţinutul de climă de câmpie, iar extremitatea nordică reprezentând 10% din teritoriu, în ţinutul cu climă de dealuri). În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde şi uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar şi de întreruperi frecvente provocate de advecţiile de aer cald şi umed din S şi SV care determină intervale de încălzire şi de topire a stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului şi Dunării introduc în valorile şi regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui topoclimat specific de luncă, mai umed şi mai răcoros vara şi mai umed şi mai puţin rece iarna.
Circulaţia generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvenţa relativ mare a advecţiilor lente de aer temperat-oceanic din V şi NV (mai ales în semestrul cald), frecvenţa de asemenea mare a advecţiilor de aer temperat-continental din NE şi E (mai ales în anotimpul rece), precum şi advecţiile mai puţin frecvente de aer arctic din N şi aer tropical maritim din SV şi S.
Solul, vegetaţia si resursele naturale ale subsolului - în conditiile de climă mentionate, pe un strat alcătuit din loess care ocupă cea mai mare suprafată, ca si din nisip pe valea Bârladului si Siretului, s-a instalat o vegetatie ierboasă tipic de stepă, care apare astăzi numai pe terenurile unde nu se practică agricultura.
Vegetatia, reprezintă rezultatul interactiunii ariilor de influentă este europeană, atlantică, sudică, al elementelor eudemice si al activitătii antropice.
În ansamblu, vegetatia de silvostepă se întâlneste în colinele Tutovei, Covurluiului si câmpia Tecuciului, iar cea de stepă propriu-zisă în câmpia Covuiluiului. Pe valea inferioară a Bârladului apar nuclee de păduri de salcâm, iar pe văile Prutului, Siretului si Dunării predomină vegetatia de luncă.
Cea mai mare parte din podisul Covurluiului, colinele Tutovei si câmpia Tecuciului este acoperită de terenuri agricole si de pajisti puternic modificate, sub raport antropic cu păiusi, jiscă, colilie sau bărboasă.
Câmpia Covurluiului este dominată de terenuri agricole si de pajisti puternic modificate de firuta cu bulb, pelinită, alior, bărboasa. Pe alocuri apar culturi de salcâm, mai ales în aria nisipurilor din câmpia Tecuciului, asociate cu complexe de vegetatie agricolă pe nisipuri.
Fragmentele de păduri ce reprezintă resturile codrilor Bârladului de odinioară, cantonate în aria colinelor Tutovei si a podisului Covurluiului – nordul judetului – sunt formate din păduri de amestec cu specii de stejar si alte foioase, alcătuind sleauri, în complex cu păduri de gorun sau stejar.
Pe valea Bârladului se întâlnesc fragmente de stejar, frasin si ulm.
Culturile de salcâm din câmpia Tecuciului si din alte arii dispersate ale câmpiei Covurluiului reprezintă o importantă bază meliferă în sud-estul României, împreună cu cea din nordul Dobrogei.
Asadar, vegetatia arborescentă este alcătuită din păduri de gorun.
Haina vegetală ce acoperea cândva acest teritoriu a fost treptat modificată de om. Amintim că în secolul al XVIII-lea procentul de împădurire era de aproximativ 50%.
În judetul Galati sunt soluri cernoziomice, cu profil normal sau cernoziomuri degradate, deci cu profil de la moderat până la puternic erodat, soluri coluviale sau aluvionare de pantă si vale precum si regosoluri si psaneorogosoluri.
În partea de sud a Câmpiei Covurluiului se întâlneste cernoziomul carbonatic format în partea cea mai uscată a stepei de pajisti xerofile cu graminee. Vegetatia specifică acestor soluri este pădurea de stejar, tei, frasin si carpen.
Cercetările geologice au scos la iveală unele structuri de hidrocarburi în zona Schela si Slobozia Conache.
Populaţia
Judeţul Galaţi are 2 municipii, 2 oraşe şi 61 comune. Populaţia stabilă a judeţului Galaţi era de 343.902 in mediul urban si de 265.578 locuitori in mediul rural – in total 609.480 locuitori.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu